Rezervor natural de energie
Dintre toate formele de viaţă, doar plantele verzi au capacitatea de a absorbii şi înmagazina energia solară (prin fotosinteză).
În decursul vieţii lor, arborii înmagazinează o cantitate însemnată de energie solară şi CO₂ pe care le eliberează ulterior prin procesul de ardere.
Combustibil ecologic
Prin ardere, lemnul eliberează maxim cantitatea de CO₂ absorbită în decursul vieţii sale, bilanţul ecologic este “ZERO”, putând fi considerat din această perspectivă un combustibil ecologic.
Poluarea majoră în urma arderii lemnului se produce prin “micropulberi”, aceasta se datorează în principal performanţelor funcţionale inferioare ale instalaţiei, calităţii improprii a combustibilului şi arderea acestuia la temperaturi prea scăzute (sub temperatura de gazeificare a lemnului) care are ca şi cauze principale:
• excesul de umiditate al combustibilului
• întreruperi în procesul de ardere
În prezent există la nivel EU norme şi prevederi foarte stricte legate de gradul de încărcare cu micropulberi a gazelor rezultate în urma arderii combustibililor solizi în instalaţii cu ardere directă, existând un plan concret pentru reducerea în etape a cantităţii de micropulberi degajate în aer.
Sursă sigură de energie
Datorită creşterii constante a preţurilor, a nesiguranţei în privinţa disponibilităţii surselor principale de energie (gaz, en. electrică, ...), împreună cu îmbunătăţirea continuă a performanţelor funcţionale ale instalaţiilor de generare energie termică, implicit a gradului mai ridicat de confort în exploatare, lemnul a devenit o alternativă folosită tot mai mult pentru asigurarea confortului termic ambiental.
Utilizarea lemnului ca şi combustibil se realizează prin arderea acestuia în instalaţii specifice, care în funcţie de sistemul constructiv şi principiul de funcţionare (cazan metalic pe lemn - clasic sau cu gazeificare, şemineu/termoşemineu cu focar metalic, cazan ceramic pe lemn, şemineu/termoşemineu ceramic, sobe tradiţionale, ...) generează o cantitate de energie termică cu un anumit randament, energie termică care permite asigurarea confortului termic ambiental prin modalităţi şi sisteme de încălzire diferite:
♦ radiaţie termică directă
• şemineu ceramic, sobe din teracotă, încălzire prin pardoseală, încălzire prin perete, panouri radiante, ...
♦ convecţei de aer cald
• şemineu cu focar metalic, calorifere, ventilo-convectoare, ...
Lemnul cu un grad optim de uscare (15-20% rest umiditate) poate genera prin ardere directă o cantitate de energie termică specifică:
Lemn de esenţă tare (fag, stejar, carpen,...) cca.4,00 kw/kg
Lemn de răşinoase (brad, molid,...) cca.4,50 kw/kg
Cu cât gradul de umiditate din lemn este mai ridicat, puterea calorică a lemnului scade (implicit randamentul instalaţiei), ajungându-se în cazul lemnului verde (cca.50% umiditate) la o reducere a puterii calorice cu cca. 45-50%.
Datorită excesului de apă din lemn, temperatura de ardere este mai redusă (prin evaporare apa consumă energie), părţile componente ale instalaţiei sunt expuse unei acţiuni de corodare mai pronunţată, durata de viaţă reducându-se semnificativ.
Producerea de energie termică prin arderea lemnului este un proces în care lemnul îşi schimbă starea de agregare la diferite paliere de temperaturi, trecând din starea de solid în lichid şi gazos (flacăra), în urma acestor transformări degajându-se energie.
Cu căt temperatura de ardere este mai ridicată (800-1000°C) cu atât dezintegrarea lemnului este mai completă, cantitatea de energie degajată este mai mare, randamentul instalaţiei este mai mare iar gradul de poluare este mai redus.
Tipuri de ardere
În funcţie de intervalul de timp între alimentări cu combustibil, se disting doua tipuri:
♦ (ardere) continuă (alimentări succesive la intervale mici şi regulate de timp), specifică sistemelor cu inerţie termică mică;
♦ (ardere) discontinuă (alimentări la intervale mari de timp), specifică sistemelor cu masă de acumulare şi inerţie termică mare;